Constantin Grigoruta - un desginer cu accente de grafician cromatic

“Domnule Constantin Grigoruta, publicul va cunoaste mai mult ca grafician si pictor. Foarte putini stiu insa ca dvs, in cadrul Filialei U.A.P Constanta, faceti parte din sectia de “design”. Va rog sa limpeziti lucururile. Ce loc ocupa design-ul in creatia dumneavoastra?”

Design-ul ocupa cel mai important loc in activitatea mea de creatie. De cand am terminat facultatea am lucrat foarte mult in acest domeniu, mai ales in design-ul industrial. Am avut contracte cu intreprinderi pentru a rezolva probleme de graphic design, probleme de signaletica, de grafica promotionala pentru diverse produse, pentru targuri. Am avut sansa sa execut piese de mobilier (pentru depozitul de patrimoniu al Muzeului de Arta Populara din Constanta, o parte din mobilierul Librariei Uniunii Scriitorilor din acelasi oras), produse de serie din sfera design-ului industrial care se gasesc si in momentul de fata pe piata. Este vorba de un mixer realizat de Curtea de Arges si de un ventilator de masa. Sunt obiecte care reprezinta o anumita perioada de timp in creatia mea. Rezultate bune am si in sectorul graphic design-ului si al ilustratiei. Zona aceasta m-a acaparat, mi-a creat o rigurozitate anume in abordarea temelor, un stil de munca putin diferit fata de cel al confratilor mei de generatie. In ceea ce priveste preocuparea mea pentru grafica de sevalet, pentru pictura - despre care vorbeati dumneavoastra - , indraznesc sa va marturisesc ca eu ma consider mai putin un pictor. Poate ca sunt un grafician sau un designer cu accente de grafician cromatic. De ce cultiv si acest aspect mai putin reprezentativ al creatiei mele? Poate si pentru faptul ca orasul in care traiesc mi-o impune. Pe zi ce trece, Constanta devine mai saraca in partea ei peninsulara, zona unica, pitoreasca, plina de poezia unor vremuri trecute. Se demoleaza case, dispar cladiri vechi, interesante, pier detalii de arhitectura si este pacat. Acest fenomen m-a determinat sa ies cu caietul de schite si sa incep desene, grafica, acuarela. Intentionez sa deschid o expozitie pe aceasta tema, dar mai tarziu, mai am inca mult de lucru.

“Cum motivati prezenta dumneavoastra, in acest an, pe simezele a doua valoroase expozitii - una organizata la Muezeul de Arta, cealalata la Muzeul “Ion Jalea” - cu fotografie artistica?”

Fotografia a facut parte din preocuparile mele artistice inca din anii de liceu. Cred ca fotografia isi are un rol foarte important in creatia unui designer, si , in special, in opera unui graphic designer. De ce? Ca artist, in acest segment al artei, trebuie sa fii familiarizat cu tehnica. Ea avanseaza uluitor, mai ales in domeniul acesta de varf care este fotografia. Pe creatia noastra, acum, isi pune amprenta tot mai mult fotografia digitala. Ca graphic designer nu poti sa fii ndiferent la ceea ce iti propune fotograful. Ai de realizat o macheta grafica, ori in aceasta macheta neaparat trebuie sa te slujesti si de imaginea fotografica. Eu nu am pretentia ca voi face fotografie profesionala, ci ma familiarizez, deocamdata, cu teritoriul acesta al fotografiei de arta si tin pasul cu tot ceea ce se intampla la varf in domeniul graphic design-ului. Spun acest lucru, pentru ca, in momentul de fata, orice fotografie clasica poate fi preluata pe un scanner si prelucrata pe un calculator, operatie ce te poate duce mult mai departe decat creatia realizata strict manual pe care noi am practicat-o pana acum. Eu stapanesc destul de bine zona aerografului - tehnica folosita cu succes, in proiectele mele, in redarea suprafetelor concepute pentru design-ul de obiecte, pentru design-ul de mobilier. Astazi, calculatorul si programele soft, pe care le putem utiliza, iti dau sanse nelimitate.

(iulie 1999) Ovidiu Dunareanu, Vitralii

Şcoala românească de artă are viitor

grigoruta2.jpgPictor şi designer, Constantin Grigoruţă s-a născut pe data de 9 februarie 1959, în Dorohoi, judeţul Botoşani. Artistul plastic este absolvent al Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” şi al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia design. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici, iar din 1980 locuieşte şi lucrează la Constanţa, unde deţine, din 1991, ca profesor, catedra de arte plastice, secţia design a Colegiului Naţional de Arte „Regina Maria”. Alături de un coleg din Miercurea Ciuc, plasticianul va organiza, pe 18 ianuarie, la Muzeul de Artă din Constanţa, o nouă expoziţie de fotografie. Într-un interviu acordat cotidianului „Telegraf”, Constantin Grigoruţă a vorbit despre cariera sa artistică, dar şi despre proiectele în care se va implica în 2008.

Reporter: Cum a fost 2007 pentru dvs., din punct de vedere expoziţional?

Constantin Grigoruţă: A fost un an foarte bun. Am participat la evenimentul intitulat „Primăvara poeţilor”, la expoziţia dedicată oraşului Constanţa, în luna mai, la cea care a marcat împlinirea a 2050 de ani de la naşterea poetului latin Ovidius, în iunie. Alături de colegii mei de la Iaşi, am organizat, în septembrie, o expoziţie la Constanţa şi la „Salonul de iarnă” din decembrie. De asemenea, am participat la Tabăra internaţională de pictură de la Plopeni, Prahova şi la Bienala de Artă Fotografică de la Miercurea Ciuc, unde am primit Premiul pentru experiment. A fost un an bogat în evenimente.

Rep.: Cum v-aţi descoperit talentul pentru pictură?

C.G.: Tatăl meu desena şi am învăţat şi eu alături de el. Am beneficiat şi de sprijinul unor profesori de la şcoala generală şi liceu şi am avut onoarea să lucrez alături de renumiţi artişti plastici, cum ar fi sculptorul Alexandru Călinescu Arghira, Ion Bitzan, Vladimir Şetran şi Gheorghe Anghel.

Rep.: Sînteţi şi profesor în cadrul Colegiului Naţional de Arte „Regina Maria”. Cum se îmbină cele două meserii, de profesor şi plastician ?

C.G.: Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria” este o şocală vocaţională de artă. Noi, profesorii de acolo, îi pregătim pe viitori artişti şi consider că trebuie să fim un exemplu pentru ei. Este greu să predai nişte teorii dacă tu nu ţi le-ai însuşit cum trebuie. Se îmbină foarte bine cele două meserii şi se completează reciproc.

Rep.: Ce părere aveţi despre arta din ziua de astăzi?

C.G.: Se fac experimente noi şi din fericire, avem acces la informaţii mult mai uşor. Din păcate, publicul nu participă foarte mult la evenimente organizate de noi, plasticienii.

Rep.. Cît de atraşi mai sînt tinerii de arta plastică?

C.G.: Dacă aş lua ca barometru examenele de înscriere la Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria”, aş spune că sînt foarte atraşi. Cred că şcoala românească de artă are viitor, iar tinerii care o studiază au o şi mai mare deschidere, indiferent de ce profesie urmează.

Rep.: Ce îi sfătuiţi pe tinerii care îşi doresc o carieră în acest domeniu?

C.G.: Le spun să muncească foarte mult, la fel ca în orice altă meserie, dacă vor performanţă. Bineînţeles, talentul îşi spune cuvîntul şi la fel de importantă este şi o cultură generală bogată.

Rep.: Care sînt proiectele dvs. pe 2008?

C.G.: Pe 18 ianuarie, în sala „Alexandru Ciucurencu” a Muzeului de Artă, voi organiza, alături de colegul meu Incze Domokos de la Miercurea Ciuc, o expoziţie de fotografie. Fiecare va participa cu 26 de imagini fotografice prelucrate. De asemenea, voi mai organiza, pînă la jumătatea acestui an, două manifestări expoziţionale cu doi artişti plastici, Adrian Timar, de la Braşov şi Valter Paraschivescu, din Ploieşti. Împreună cu elevii mei de la Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria” voi realiza ilustraţii pentru cărţile autorilor din cadrul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea şi vom realiza, la Biblioteca Judeţeană, expoziţii cu imagini reproduse din lecturile lor din timpul acestui an şcolar.

Rep.: Ce părere aveţi despre colaborările dintre artiştii mai multor filiale?

C.G.: Publicul constănţean cunoaşte mai bine lucrările realizate de artiştii plastici din Constanţa şi cred că astfel de manifestări sînt bine venite. Există o mai bună promovare a artei contemporane şi se realizează şi schimburi de experienţă, care sînt foarte benefice.

Rep.: Doriţi să le transmiteţi un mesaj cititorilor cotidianului „Telegraf”?

C.G.: Le spun să fie mult mai apropiaţi de zona artelor plastice. Cea mai mare bucurie a unui artist este să vadă că publicul este alături de el, la vernisajul unei expoziţii.

sursa: telegrafonline.ro

← Previous Page