Flori şi culoare, la Muzeul de Artă – articol preluat din cotidianul Telegraf
Inapoi la Cultura
Sambata, 28 Februarie 2009
Flori şi culoare, la Muzeul de Artă
Mirela STÎNGĂ (mirela.stinga@telegrafonline.ro)
La Muzeul de Artă a fost vernisată, ieri, expoziţia de pictură şi grafică intitulată „Scara cu flori“, manifestare concepută drept un omagiu adus primăverii şi care se doreşte să devină una cu tradiţie. Potrivit directorului Muzeului de Artă, dr. Doina Păuleanu, expoziţia este construită pe mai multe nivele. În prima dintre sălile de la parterul instituţiei de cultură, dedicate expoziţiilor temporare, se regăsesc lucrări din patrimoniul muzeului, semnate de nume consacrate ale artei româneşti: Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Kimon Loghi, Francisc Şirato şi Gheorghe Petraşcu. În cea de-a doua sală sînt expuse două lucrări ale unor artişti contemporani de valoare, Ion Alin Gheorghiu (singura sculptură din expoziţie) şi Lia Sas, dar şi creaţii ale membrilor Uniunii Artiştilor Plastici din România – Filiala Constanţa. Lucrările de pictură ale acestora se găsesc şi în sala a treia, iar ultima încăpere este destinată graficii.
Printre artiştii constănţeni ale căror creaţii se regăsesc pe simezele Muzeului de Artă Constanţa se află Marieta Besu, Gabriel Stratulat, Ignat Ştefanov, Aurelian Broască, Constantin Grigoruţă, Ion Tiţoiu, Nicolae Morărescu, Răzvan Lipan, Adrian Chilipirea, Gabriela Nicolaescu, Felicia Grosu, Florin Ferendino, Iustina Ursu, Lelia Rus-Pîrvan, Ştefania Aprozianu, Mirela Dimcea, Robert Nestoresu, Doina Misian, Loreta Băluţă şi Alexandra Radu. Sub genericul „Scara cu flori“ – titlu care provine de la celebrul tablou al lui Ştefan Luchian care se găseşte la Muzeul Zambaccian – au mai fost organizate, la Muzeul de Artă din Constanţa, o serie de expoziţii. Manifestarea care valorifică „explozia” de culoare şi de forme este organizată de Muzeul de Artă, în colaborare cu Filiala Constanţa a Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP). Expoziţia va fi deschisă pînă pe data de 12 martie.
People who looked at this item also looked at…
Related items
expoziţie – SCARA CU FLORI la Muzeul de Artă Constanţa

Scara cu flori a Muzeului de Artă
Cotidianul CUGET LIBER (Mihai SÂRBU)
Odată cu sosirea timpului frumos, Muzeul de Artă Constanţa a venit în faţa publicului cu o iniţiativă potrivită ocaziei: o expoziţie temporară dedicată florilor. Membrii Uniunii Artiştilor Plastici, filiala Constanţa, expun alături de marii clasici ai picturii româneşti. „Expoziţia se numeşte «Scara cu flori», iar titlul, desigur, nu-mi aparţine mie, ci lui Ştefan Luchian” a declarat Doina Păuleanu, directorul muzeului. Fiind a treia expoziţie cu acest titlu „cred că generalizăm «Scara cu flori» pentru luna martie a fiecărui an, pentru a ne descreţi şi noi frunţile, pentru a ne bucura de o expoziţie făcută din tot sufletul”.
Evenimentul pune alături nu doar artişti de ieri şi de astăzi, dar aduce împreună şi artişti care au făcut şcoală şi contemporani ai lor ajunşi într-un con de umbră. Un exemplu pentru această din urmă categorie este „Kimon Loghi, cel pe care contemporaneitatea lui Grigorescu l-a ridicat pe nişte culmi greu de gândit, cel pe care posteritatea critică l-a coborât în nişte abisuri misterioase, iată Kimon Loghi este un artist care rezistă prin calitatea meşteşugului şi printr-un soi de viziune paradisiacă. În fond, nu cred că trebuie să ne gândim tot timpul la catastrofa iminentă a apocalipsei. Există printre noi şi oameni fericiţi. Grigorescu a fost unul dintre aceştia, Kimon Loghi un altul”, spune Păuleanu. Într-adevăr, scara cu flori cu care Muzeul de Artă îşi surprinde publicul este cel mai potrivit eveniment pentru a ne descreţi frunţile, dacă simţim că avem nevoie.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………
cele trei lucrări semnate Constantin Grigoruţă, expuse / tehnică mixtă
Related items
Elevii Colegiului de Artă, preocupaţi de amenajarea litoralului
Elevii Colegiului de Artă, preocupaţi de amenajarea litoralului
Cotidianul CUGET LIBER - 14-15 februarie 2009 (Mihai SÂRBU)
Elevii secţiei de design a Colegiului Naţional de Artă „Regina Maria”, coordonaţi de prof. Constantin Grigoruţă, au avut ocazia, de curând, să pună arta în slujba unui ţel pe cât de nobil, pe atât de urgent. Este vorba de dezvoltarea durabilă a zonei litoralului românesc, grav afectat de activităţile economice care de multe ori agresează mediul natural, afectându-l pentru o perioadă lungă în schimbul unor câştiguri trecătoare. În cadrul proiectului european „Plancoast”, dedicat promovării conceptului de dezvoltare durabilă, Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” a provocat elevii să realizeze lucrări de pictură, grafică şi fotografie, prin care să ilustreze situaţia actuală a litoralului şi felul în care văd ei posibile soluţii pentru viitor.
Între subiectele propuse elevilor pentru lucrări s-au numărat impactul activităţilor umane (accidente, deversări, etc.), fenomene naturale ale zonei costiere/maritime, eroziunea costieră, utilizarea energiei valurilor şi vântului, turismul şi amenajarea plajelor, zone şi activităţi cu rol militar, activitatea pescărească marină, industria şi impactul acesteia asupra mediului marin şi altele similare. Elevii clasei a IX-a au avut de pregătit ilustraţii, cei din clasa a X-a au avut de realizat fotografii şi prelucrări digitale cu scopul realizării unor afişe, pentru ca elevii clasei a XI-a să contribuie cu afişe cu rol educativ. Clasa a XII-a a trebuit să se ocupe de signaletica specifică activităţilor din zonele de coastă şi maritimă.
„Proiectul a venit când noi eram luaţi şi în alte acţiuni, iar în plus, perioada aceasta de iarnă nu a fost chiar cea mai nimerită pentru a aborda subiectul în totalitate. Nu am avut parte nici de o iarnă ca în poveşti, ca să avem lucruri interesante, şi atunci neavând lumină foarte bună, mai ales în zona fotografiei lucrurile nu au mers chiar atât de bine, cum mi-aş fi dorit. Însă titlul proiectului „Planificarea spaţială maritimă în zona costieră” i-a încântat”. a declarat Grigoruţă. „Elevii au realizat câteva desene şi schiţe prima dată. Am avut parte, pe clase, şi de ilustraţie care să poată fi folosită în materialele Institutului şi în cadrul proiectului respectiv şi după aceea am avut parte de o viziune, dacă vreţi, futuristă”.






